Dor de Întuneric

Cumpăr un rost de a-mi continua existența, O amăgire în spatele căreia să-mi ascund pustiul Ce mă înghite fără de milă, golindu-mă de vise, De speranțe, de viață… Aș vrea să fac pact cu diavolul, nu ca să-mi vând sufletul Pe faimă, putere sau alte miraje materialiste, Ci doar pentru a scăpa de el, sătul fiind de Otrava ce mi-o injectează în sânge. Vreau să i-l dau gratis, să rămân doar om Ca toți ceilalți, carne inutilă Ce trăiește fără să știe că se scaldă Într-un ocean de minciună numit Istorie. Ah, la cine să mă rog pentru milă, Pentru uitare, când nu mai am credință? Aș vrea…aș vrea să am cu ce sa-mi răscumpăr Greșeala făcută din vremuri ancestrale, Să simt doar o fărâmă din fericirea Pe care nu am simțit-o vreodată, Aș vrea mai ales să închid ochii Și să nu mai trebuiască să știu de mine, Să mă dizolv în beznă Și să rămân așa pentru eternitate.