și când a văzut cum crește, el a înfipt cuțitul..

sincer cand te/am auzit ca dai bacul, imi imaginam o poezie facila, oconstiintinta artistica greu delimitabila etc. mea culpa, la modul cel mai serios. o stapanire de sine si o impersonalizare care eu nu stiam cu ce se manaca la varsta ta. sincere felicitari. sunt convins ca experinta, castigata si in timp,poate duce tipul tau de poezie extrem de departe, dijncolo de mimetismul mai mult sau mai putin gratuit de aici (pentru care ar trebui sa fi nominalizata). o poezie pana la urma se poate face fara nici o idee apoape, nu? (elegia I a lui nichita). sper ca in curand (si cred ca nu va mai dura mult) sa fi remarcata si sa poti obtine mai multe puncte de vedre care sa iti fie utile.
pana atunci, succese.
apropos, delimiteaza de fascinatia pe care toti o avem ptr nichita, mult prea transparenta in ultima strofa.

sunt perfect constienta de intruziunea influentei stanesciene de care imi spui tu, insa trairea nu o poti reprima pentru ca nu e originala.. cel putin nu de data asta :)
multumesc pentru vizita si te mai astept :P
cu drag,
anda

uite ca am gasit ceva frumos printre versurile astea scrise dupa un anumit tipar(imperceptibil)...original,chiar si modul de a folosi parantezele,chiar folositoare,folosirea unor sintagme de gen „Am uitat să te mai fiu.”

versurile sunt scrise \"dupa un anumit tipar\" pentru ca e o tentativa ludica de a marca niste spatii.. cat despre paranteze, au insistat prea mult sa fie ca sa le pot ignora solicitarile :)
multumesc frumos pentru vizita
drag,