Sorin Stoica

Am fost întâiul ginere stricat, De bunăvoie,nu vrăjit de iele. Am sărutat o fată și m-am însurat Departe de mireasă,în noaptea nunții mele. Pe amândoi ne chinuiau dorințe De dincolo de magice

Un clovn posac se duce la serviciu Și-și vede-n luciul bălții fața hâdă, Îl doare-ngrozitorul său supliciu De-a face o grămadă de copii să râdă. E un clovn trist ce n-are chef de glume De când

Vrusăși miez din limba mea bengoasă, Javră-mbârligată și zbanghie, Stai să-ți lichidez rapid o tămâioasă Nemâncat și-nfrigurat în țigănie. Trăseși carduri argintii pe leșinate, Fi-r-ai a

Cunosc oameni care,pentru un sărut, Taie lumea-n două, Și iau jumătățile,le duc și le ascut Și fac din ele trup de lună nouă. Acei oameni sunt dibaci la suflet, Arhitecți de viață, Îi

Eu zbor, tu zbori, noi zburăm, Prefăcuți în păsări de pradă, Prea ocupați să conjugăm Un verb și nu un gând ce stă să ardă. E-un gând de foc împerecheat cu dorul Spre care aripi mari ne

O inimă ce bate cât trei, Doi ochi de iubire pătați, Zece degete pe umerii mei Și-o mie de sori minunați. O mie de chinuri nebune Pe sute de obraji uscați, Treizeci de săruturi cu spume Și

Locul inimii e în piept. Așa se zice, Așa ar fi drept. Cineva să-mi explice, Dacă e deștept, De ce e ferice Creierul inept Până să-l ridice Inima din piept?

Vino la mine ducându-te, Dezbracă-te îmbracându-te, Hai și dă-mi un sărut Bun ca durerea de șut. Hai să mă vezi regretând Că n-am știut să te vând La preț de iluzii uzate În piața iubirii

Nu era oaza mea ci lacul ei obișnuit, Asemuit de oameni cu Marte-n asfințit. Eu am crezut-o rece și m-am grăbit s-o ating, M-a ars și mă va arde de câte ori o sting. Am luat-o drept calotă de

Privesc luna, e micuță și bună, Ascult vântul cum se duce și vine, Mă-mbată s-aud mii de greieri cum sună, Tot ce simt împrejur îmi vorbește de tine. Bat drumuri, alerg și uneori zbor, Ma

E iarnă, patru fără cinci și-un sfert, Un câine miaună în greaca veche, Mi-am congelat să-mi pun la fiert Un sloi de vară fără de pereche. E noapte, soarele mă bate-n cap Ca inima unui depus la

Ca o gară sufletul mi-a stat deschis Și-au trecut prin el femeile în cizme, Voi închide gara,nu-mi mai e permis Să trăiesc din visuri și din aforisme. Am vândut bilete pentru fiecare, Bucăți

Te vei simți un curcubeu, Acolo sus, pe cerul meu În ziua-n care ploaia ta Adânc în mine va turna. Vei crede că ești o albină Peste-ale mele flori regină, În primăvara asta-n care Îți sunt

Zi-mi unde ți-ai lăsat trecutul, Mă duc eu să ți-l aduc. Nu de alta dar vreau să simt plăcerea De-a-l arunca și de-a te lua eu de la început, Prima femeie din tine Pentru primul bărbat din

Știi... mi-ar plăcea să mă joc Acolo unde tu plângeai, Să nu mă mai gândesc deloc La ce-mi dădeai și îmi jurai. Mi-ar plăcea să devin lichid Așa, ca ochii mei atunci, Dar să-mi fac sufletul

O zi sau mai bine o noapte, O șoaptă sau mai bine șoapte Îmi iau din sânii tăi de lapte Iar tu-ți iei mângâieri pe spate. O viață,mai degrabă o moarte, O veșnicie sau chiar două,poate, Îți