Sorin Olariu

Ginerele vrea, pesemne, Ca de soacra lui să scape: I-a adus un braț cu lemne, Doar că ea nu vrea să…crape.

Soacra mea-mi deschide uși, Mi se poartă cu mănuși... Vrea prin viața mea să scurme Făr’ să lase pic de urme.

Aseară mi-am adus acasă O tânără călcătoreasă Și preț de-un ceas, pe niște pături, Călcai cu dânsa...pe de-alături.

Cei mai fericiți din lume Sunt românii, vă spun iară, Însă doar acei anume Cu rudenii-n altă țară.

Subțiat la portmoneu Îndrăznesc o întrebare: Poți plăti cu leul greu Și femeile...ușoare?

O regină, vechi vlăstar, Cu un caracter integru Se ținea c-un armăsar… Care mai era și negru.

-Mai fă, bărbate, abdomene, Că nu-ți mai intri în izmene!… -Ce latri, dragă, ca un câine?… Voi face, însă abdo…mâine!

Chiar din prima zi de băi Eu de cârje m-am scăpat Că pe-ntortocheate căi Un țigan mi le-a furat.

Cu o voce pitorească El se jură pe toți sfinții Că maneaua românească O va apăra cu…dinții.

Rapidulețul cel micuț A prins un adversar slăbuț... Iar Steaua noastră, ușurel, A prins un adversar la fel.

Știți?...Femeile ușoare Sunt cumplit de bârfitoare Și-i notoriu ce ușor Poți s-ajungi în gura lor.

Puneți bine-n aplicare Ce v-au învățat părinții: Portofelul din dotare Să vi-l apărați cu dinții.

Mi-a tratat un hematom Cu trei sute…și vă zic: Sănătatea unui om Câteodată stă-ntr-un plic.

Când zilnic scârțâi ca un greier Că eu aș fi spălat pe creier, O faci de ciudă, pui de lele, Că ție nu au ce să-ți spele...

Vezi zeița cea păgână Și pe loc, perplex rămâi: Chit că n-are nici o mână, E-o sculptură...mâna-ntâi.

El se prefăcea că plouă, Doar catrene-nșiruia... Și-n călduri de-o oră-două, Ea, duduia...duduià.