Sorin Olariu

Fie pâinea cât de rea, Tot mai bine-n țara mea... Ne cânta la microfon Nord-americanul John.

Povestește soața: - Jumătatea mea Nu-mi mănâncă viața, Ci mai rău, mi-o bea!

Fiind din umbră - cum se știe - Condus de un ayatolah, Poporul spune cu mândrie Că nimeni nu-l mai ține-n... șah!

Întrebarea-i despre soacră, Poate-mi risipiți voi ceața: Dacă spunem că e acră, Cum de ne-amărăște viața?

Doi români trecură-Oceanul Într-o lungă zi de joi. Câți români, când gustă banul, Mi se mai întorc-napoi?

Care-ar fi cu-adevărat Pricina căderii sale? Ouăle și-a numărat Și i-a dat cu zecimale.

Cu tine, ocazional, M-aș duela spiritual, Dar din păcate-am constatat Că ești total neînarmat!

Urcând Parnasul, Păstorel A tras și scara după el, Și-acuma-l urmăresc puțin Că mai coboară după vin.

Terasă, muzică și bere, Așa-i în fiecare seară, Că-i face la student plăcere Să-nvețe azi, pe dinafară.

Mă uit prin gard, cum o vecină, Aleargă-n van dup-o găină Și râd atunci ca un zălud C-avem și noi în sat... Fast-Food!

De multe ori sunt prea acid Dar ăsta-i lucrul cel mai bun Că astfel vă montez rapid Să puneți bază pe ce spun.

Mama soacră, la altar, Se ruga așa, smerită: -Doamne, dă-mi un celular!... (Și i-a dat...o celulită!)

-Din ce e vila, dom\' primar... Din cărămidă sau bolțar? -Cinstit să fiu acuma, dragă, E construită doar din...șpagă!

Azi-noapte, unul din vecini, Cum n-are el prea multă minte, S-a dus aseară la găini Să dea cocoșul înainte!

Aflată-n ziua de salariu Duduia blondă se fălește: Mă duc să-mi cumpăr un acvariu Că am nevoie mai de-un pește.

La o bancă, știti de care, Vin femeile-n persoană Să-și aleagă fiecare Niște gene... pe sprânceană!

Când o soră frumușică Prin salonul meu apare, Tensiunea mare-i mică, Iar a mică...crește mare.

Din veacul de globalizare, Deprinzi un obicei ciudat: Să lupți pentru eliberare Atunci când nu ești ocupat.

Portarul, dezvelindu-și dinții, Întreabă niște puradei: -Intrați la streaptease cu părinții? -Păi ce?...-am putut scăpa de ei?