Sorin Olariu

A luat-o după lege Și la bine și la greu Că doar ea poate-nțelege Ce-i acela...un eseu.

Spre trabuc, de la-nceput A pornit perfect montată Și-aș mai spune ce-a făcut Însă chestia-i fumată.

cuvântu-ți moare în tăceri se zbate pleoa pa unui vis e plină lumea de dureri la toa letă nu-i desch is animatoarea ți se pune chiar pe picio rul din mijloc fetița mea acu pe bun e

Ascultați cu mic, cu mare, să vedeți numai ce show S-a-ntâmplat în satul nostru chiar acum de Anul Nou. C-au venit \'napoi acasă, după douăzeci de ani, Ion cu Leana lu\' Cipezăr, cetățeni

Mă uit și eu la fotbaliști Și nu-nțeleg, să mă iertați, Cum niște profesioniști Sunt veșnic necalificați?!

Fi’ndcă lumea ba îi spune Moș Crăciun, ba Moș Gerilă, M-am gândit a vă propune Să îi zicem Moș Crăcilă.

Moșul cel cu suflet mare Când la bloc a dat ocol Ne-a luat la fiecare... Toți papucii de pe hol!

Ascultă, domnule Cutare!... Þi-o spun așa, fără vreun scop: Talentul tău e foarte mare Daca-l privești la microscop.

Suzănică Suzănică vrăbiuța mea cea mică mirosind a levănțică te-aș iubi da\' mi-este frică nu de galbena ta chică nici de limba ce furnică nici de buza ce urzică sau de ochii ce

La salon ca și repere Se rețin două figuri: Nouăzeci de cai putere Plus o iapă în călduri.

Profesoara de franceză S-a-nțolit cu tot dichisul, Plus că și-a făcut o freză Ce nici n-a văzut...Parisul!

Dom'le, nu-nțelegi, ești turc? Ce mă tot întrebi mereu? Da, cu limba mă descurc, Cu vorbitul mi-e mai greu!

mi-am zvârlit demult blândețea ca pe-o patimă deșartă arma ce-o aflau dușmanii când voiau să mă împartă și mi-am dezbrăcat credința-ntr-ale mele nenorocuri haina roasă și murdară peticită-n mii

Floreasca-i spitalul cel care Sfidează de-o vreme firescu’: Aud că și-a tras o schimbare Și-acuma se cheamă... Florescu.

Soacra mea-mi deschide uși, Mi se poartă cu mănuși... Vrea prin viața mea să scurme Făr’ să lase pic de urme.