Poezie
Eu voi alege cerul
1 min lectură·
Mediu
pribeag fără odihnă mă-ndrept înspre apus
spre locul unde moartea
pecetea ei și-a
pus
mă doare amintirea și trupul greu mă doare
când simt fără scăpare
cum totu-n mine
moare
întruna rătăcit-am cărări fără-nceput
și ceas de ceas prin noapte
cu pașii am
bătut
țărâna mă atrage și vrea să mă pătrundă
putreziciunea lumii
în mine s-o
ascundă
doar prietenul meu vântul mă poartă pe aripe
spre-a-mi ușura căderea
din ultimele-mi
clipe
iar alfa și omega în noapte-mi luminează
și-nvinsă e țărâna
de îngeru-mi de
pază
bătrân și fără vlagă îngenunchez în vânt
și-mi voi alege cerul
să-mi fie drept
mormânt
033576
0
…..”De lumina si dreptatea Ta/De bunatatea Ta nemasurată/Se bucură si cea mai mică stea/Ce pare-n hăul cerului uitată”(I Alexandru)
….“Sărăcuța mea de lume/Eu nimica nu-ti mai cer,/poate esti făcută așa anume/ca să pot ușor să pier”(Cezar Ivănescu)
….“Azi vin ca-n zilele prunciei,/La geamul Tau albasru sa colind/In orele albe daruite ctitoriei,/Pământul Tău în versuri sa-l cuprind”(N Tăutu)
Si o apreciere
Sorine consider poezia ta o buna poezie crestina