Poezie
sfâșiat între două ceruri
1 min lectură·
Mediu
era într-o zi de marți cu degete galbene ca de ceară cu
cețuri vâscoase devorând orașul și oamenii în
casa scărilor vaginul tău trosnea inimitabil pe ritmuri
vechi de hip-hop
iar tu femeie cu sâni de-ntuneric chicoteai înfundat în
amiaza vernală acompaniată de scârțâitul
ușii stricate a liftului oprit de decenii
la subsol
știu doar că dintr-odată m-au înconjurat toate armiile iernii un
corb mi-a adus apă în plisc să-ți sorb
uitarea și l-am strivit înciudat de
tâmplă
dar tu plecaseși de mai bine de un mileniu atunci demult
deodată cu iarna doar eu mai veneam uneori
însingurat pe țărmul dintre noi
să-ți ascult mersul de ape
mă doare cerul dintre aripi îți spuneam câteodată în gând
sfâșiat între tine și tine cu
sufletul gol ca un
buzunar de poet.
012.376
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Sorin Olariu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Sorin Olariu. “sfâșiat între două ceruri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorin-olariu/poezie/246170/sfasiat-intre-doua-ceruriComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\"mă doare cerul dintre aripi îți spuneam câteodată în gând
\"
Mi-a placut intreg poemul. Pacat ca nimeni n-a lasat un semn.