Sorana Petrescu Felicia

Atunci, scrie-mi despre tine, te rog! :)
...

Vali, asa-i! Este greu sa patrunzi misterele, si de cele mai multe ori imposibil. Imposibil de cuprins in toata maretia lor. Cusute dintr-un singur punct, ca o panza de paianjen, la infinit...

Da, motivul e foarte simplu. Nu am â pe computerul meu, doar î. Și mi-ar fi destul de greu să tot dau \'copy și paste\' la fiecare î pe care-l scriu...

Claudiu,
Mulțumesc pentru trecere și idee.
Poate am să-ncerc.. dar în alt poem.

Cu bine,
Sorana

:)

Raul,
...pisica, ghemul - al ei labirint, precum dansul, chiar și îngerul și demonul... ele toate sunt raze, la un bal mascat, deghizări neutre ale sorilor noștri.

Îți mulțumesc frumos pentru trecere și comentariu și te mai aștept! :)

Toate cele bune,
Sorana

Îți mulțumesc și ție pentru trecere și comentariu și-mi cer scuze că nu ți-am scris încă. În ultimul timp am fost destul de ocupată, de aceea n-am mai prea ajuns să scriu nici prea multe texte...
Dar apropo, tu nu obișnuiești să folosești yahoo-messanger?

Oricum, am să fac tot posibilul să-ți scriu cît de curînd. :)

Cu bine,
Sorana

Sergiu,
\"Femeia a fost a Lui, apoi a altuia...\" și totuși este și va rămîne a aceLUIași, cum nu-și aparține sieși decît pe \'jumătate\', așa cum și el, și-a uitat (rătăcit) jumătatea sa în ea.

Îți mulțumesc pentru trecere și comentariu, și te mai aștept. :)

Toate cele bune,
Sorana

Îmi place felul tău deschis, sincer, asemeni unui copil într-o continuă mirare și dulce patimă pentru simțire, revelație... Cu siguranță viața este de, cel puțin, două ori mai frumoasă trăită din perspectiva unui suflet ca al tău.

Toate cele bune,
Sorana

Domnule Andu M,
E ciudat cum vi se pare ca acest mesaj ar fi putut, la fel de bine, fi exprimat in cateva randuri? Cand nici macar un volum intreg nu l-ar putea cu adevarat cuprinde. Cuvintele... nu stiu, imi par infinit de relative, cu atat mai mult felul nostru de-a le percepe, de-a le intelege. Mesajul este mult mai adanc decat acela pe care l-ati citit dumneavoastra, si nu spun asta ca sa-mi apar textul, ci pentru ca pur si simplu asta rezulta din comentariu pe care l-ati scris... Va rezumati totusi la destul de putin, ceea ce este destul de pacat (si nu pentru mine!) ... Mesajul... mie mi-a trebuit infinit de mult pana am ajuns la intelegerea la care am ajuns in momentul scrierii acestui text. Poate cuvintele folosite sunt mult prea vorbite, uzate, comune, banale pentru un asemenea mesaj, sau poate n-am reusit eu sa transpun ideea indeajuns de bine. Cert este ca nici unul din textele mele de pana acum nu a exprimat un asemenea mesaj, e diametral opus cu tot ceea ce am scris pana acum... Dat fiind faptul ca de abia acum am invatat ce inseamna viata, el, eu... Tu, ei..... si acel \'ceva\' pe care vi-l doresc si dumneavoastra si tuturor, cu toata sinceritatea.
Si Sebastian, tu ai ales intr-adevar calea cea mai \'corecta\', ai mers direct la locul nasterii, fara sa te pierzi printre detalii. Frumos cand inca poti. :)

Asta e problema noastra a tururor... prea ne pierdem in banalitati, trecand prin esenta ca pasarea prin apa, fara a realiza cele mai evidente lucruri... ca este adanca, este uda fara goluri, fara lipsuri, pe ele le simtim doar la iesirea din ea, in frigul nostru, in ratacirea de acea uniune deplina... cand ar putea fi totul atat de simplu...
chiar si fara atatea cuvinte, daca ele sunt care va deranjeaza. :)

In fine... it was just my opinion... everyone\'s free to express it, right?! :)

Cu bine,
Sorana

Îți mulțumesc frumos pentru aprecieri. Părerea ta este chiar foarte importantă pentru mine și de aceea mă bucur sincer pentru acest comentariu.

Toate cele bune,

Sorana

Ionela,
Bine spus \"intr-un fel anume\"! Dar eu cred ca tocmai sunt pe cale sa pierd acel \'anume fel\' cel mai important, cel primordial... simt ca-mi scapa printre degete \'averea\' sufletului.

Toate cele bune iti doresc si te mai astept!

Sorana

Vali, sufletul nostru, al tuturor, este ca un vers... la fel de complex, de paradoxal, de labirintic...
Cat despre al meu, daca este \'MARE\'?
Nu mi-l mai cunosc, aproape ca nu mi-l mai cunosc deloc. Mi-a mai ramas doar sa sper ca inca mai exista, si ca undeva acolo, macar el ma mai cunoaste inca pe mine...

Multumesc!

Sorana

Ina,
Este vorba de coalescență, cum am și scris.
Praf alb de inhalat negru - (ești o dulce, m-a amuzat sincer interpretarea ta :).
Dar nu, nu este vorba de nici un negru... Praful alb, este bine cunoscut drept \'drog\', nu-i așa? Ei bine, eu l-am folosit aici drept metaforă pentru nevoia de iluzie și fantezie care este atît de specifică ființei umane. \'De inhalat negru\', adică de folosit într-un mod negativ, ceva ce este ca un cuțit cu două tăișuri, adică fantezia. Ea poate înălța, crea o stare frenetică, care să fie folosită drept sursă de inspirație... dar în același timp poate pierde un om în cele mai adînci stări, care nemaiputînd fi păstrate sub control, creînd dependență, evoluează într-un mod cît se poate de negativ, care poate duce spre delir, coșmar, depersonalizare, etc... Asta vroiam să spun. Este un fel de exprimare a unei spaime, adînc înrădăcinată în memorie.

Mulțumesc pentru trecere și comentariu și te mai aștept! :)

Toate cele bune,

Sorana

În general, nu știu... dar aceasta este o poezie scrisă dintr-un punct de vedere foarte personal. Iar Eu, și El (acel ANUME EL) suntem, am devenit, niște porți închise. Ne-am despărțit de NOI... singura legătură rămasă încă în picioare, fiind una de durere ! Ce fel de iubire... ce fel de trăire... ce fel de-a ne împinge unul pe altul tot mai aproape, și mai aproape, și mai aproape... de prăpastia care am devenit Noi. E paradoxal, într-un fel. Dar în ciuda tuturor acestor senzații, încă se numește (încă NE NUMIM) Iubire.

Mulțumesc, Vali! Atît pentru comentariu și citire cît și pentru adresă.
Am să-ți scriu cît de curînd ! :)

Toate cele bune îți doresc,
Mult optimism și putere de muncă - inspirație, în cazul nostru. :)

Sorana

Un poem deosebit...

În general cele mai adînci și profunde trăiri se nasc dintr-un paradox.

Îmi place mult... ce să mai zic - \"Nu știu...\" :)

Toate cele bune, și-am să te mai citesc!
Sorana

Mulțumesc Sebastian, mă bucur că ți-a placut! :)

Te mai aștept!
Cu bine,
Sorana

~ Am vrut să spun \'ficțiunea\', nu \'fixțiunea\', mă scuzați.