Poezie
Insula
1 min lectură·
Mediu
Undeva, departe, peste-această apă,
Ce-mi aține calea, neagră și vâscoasă,
Tu îți țeși, din ierburi, vălul de mireasă,
Pentru nunta noastră... când va fi să-nceapă...
Voi sosi, pesemne, într-o seară blândă,
Sub un cer cu stele și cu lună plină -
Și-om ucide-n visul nostru de lumină
Monștrii de sub valuri, care stau la pândă.
002216
0
