Întinsă pe un pet,mă vede aiurea
Plutesc pe folii subtiri de eplasmă
Odihnă eu cer deși limpede văd
pentru el.
Apar firișoare de hem,mă duce aiurea
Mă intinde pe pănze
Din punctul rămas într-un scaun,el face rotițe de fulgi,
Și ia și desprinde din mine,foițe diferite de scoici.
Există, să vezi că nu mișcă jocul
Și-mi vine să scriu că exist.
E punctul ce-l
