Smocot Ionut Mihai

Se pare ca m-am inselat in privinta vizitei dv pe aici,dar cel putin aerul autohton,era dat de un localnic,din cate imi amintesc legenda acesta o cunosc numai batranii,eu fiind din o generatie tanara. S-au pierdut miturile si legendele in drum spre generatiile tinere,cat despre creatie,nu pot decat sa va multumesc asupra sfaturilor ascunse in cuvinte,cateodata e usor sa te desparti de lumea materiala,dar te trezesti usor fiind lovit de o palma,un bobarnac sau un ghiont,poate o fii cazul meu,cat despre lectura,nu odata m-am scufundat in mintea vreunui autor,dar timpul,stresul,nebunia varstei mai ma inping si spre alte lucruri. Barbatul desigur ca vrea puterea,in zilele noastre toti tanjesc spre o functie cu putere,aici find si cazul meu,in timpuri stravechi barbatii aveau o asa mare pofta de putere incat erau dispusi sa creeze o societate nascuta pe bazele puteri,sparta,pe cand femile se multumeau cu putin,in zilele de azi multi se multumesc cu micile placeri ale vietii de zi cu zi,putin cu cate putin,cateodata neavand nici putinul acela isi sacrifica propria finta,propiul suflet pentru mai mult,multi nu-si dau seama ca poate fii destul de usor sa te ridici atat de departe cati ani ai trai,ar trebui fiecare sa fie inchis undeva si torturati psihic zilnic :
-Nu o sa ajungi nimic in viata! Stii de ce? Findca eu iti contolez viitorul acum!
O tortura care pe mine ma ajutat sa gandesc,sa vreau sa ajung cat se poate de sus si nu neaparat in politica,unde singurul talent pe care-l poti inbunatii este \"pacatul\",mai bine aspiri catre altceva catre o corectitudine; o tortura inpusa de viata,dar care poate fii constructiva pentru cei care au o motivatie in plus,decat sa te multumesti cu mici-orgasme mai bine induri o perioada de \"post\" si apoi prinzi cel mai mare val care va creste cu anii tai

O poezie de dragoste care arata dorinta de iubi,si dupa ce ceasul a sunat,aratand o frica de dumnezeu,moarte,diavol pe care locuitorii acestei zone,pamant apropiat mie,o au in sange,dar din pacate ea se si mai uita,persistand numai in oamenii batrani,care incearca dupa tineretea lor-de oaie neagra- sa-si rascumpere greselile.
O poezie care poate naste legende,cu fata de la Campul de Neag.
\"mortul de la groapă nu se mai întoarce\"
e vorba atat de des folosita,uneori si modificata,in locurile acestea,incat insipira, ca si restul versurilor,un aer atat de cunoscut mie,un aer sa zic autohton,pe care nu-l puteati inprima daca nu a-ti calcat aceste meleaguri.

ca tema poezia nue rea,ai folosit cam rau cuvintele in afcesta poezie,inversand cuvinte foarte ciudat(1 vers) cand puteai spune ca te-ai saturat sa astepti,in al doilea vorbesti despre perfectiunea si atragerea catre ceva(\"verbiajelor\")acest ceva fiind inca un lucru de neintales pt mine,in ciuda cautarilor in dex-uri,imi place ca spui ca nu e de ajuns oricat ai cunoaste,intodeauna vrei mai multa informatie,cunoastere...

Rau rau rau...bine bine bine

Incepi cu raul dar care \"zburand\" prin dragoste,vise,univers,razbunare ajungi sa-l linistesti intr-un bine (la puterea a 3-a) care va fii lumina...O tranzitie prin mai multe stari de la rau la bine,inbratisand raul ca sa poti sa ai un bine,-dar stiind ca un bine indiferent cat de mic are si raul lui acolo-mai e dispus careva sa treaca pintrun bine ca sa guste raul sau viceversa?
Atatea dorinte neindeplinite duc la un oarecare rau,dar care e doar produs de finta care doreste si nu primeste,facand ea insasi(tu)rezultatul \"universul are numai lucruri rele...\"*Raul este bine si **binele este rau....depinde din ce perspectiva privesti=*,**;

\"Sunt în cer. Într-un cer de vise, speranțe, într-un cer ireal\"
\"Tu, te-ai îndrăgostit, de sufletul ce-și căuta rostul, esența, infinitul\"
\"El mă cere înapoi, mă ia înapoi. Te rog nu plînge. Durerea ta zboară spre nori, pînă la mine.\"
\". Iartă-mă. Îi aparțin...\"

Apartenenta la cer,cu tot cu,semnatura de proprietate,:),lupta \"cu morile de vant\" pentru ca asta ar insemna sa te lupti cu cerul,ce sa mai spun..Mi-e atat de cunoscut genul tau de a scrie incat as zice ca te cunosc,:),glumesc,nu am cum,:)

Daca nu suntem unici,atunci sigur suntem o suma de calitati redistribuite...si ca sa va descriu,daca imi permiteti,desi,nam o bibilioteca foarte divesificata si foarte mare,as putea spune ca semanati cu Marin Preda si aveti umorul intalnit in cartile lui Sven Hassel si ca idea pe care o incepeti(nu pot gasi momentan o descriere mai buna)isi urmeaza ciclul ca un rau care se naste dintr-un izvor,isi maraste volumul cu ajutorul unor afluenti si se varsa intr-un fluviu sau o mare,acesta/aceasta fiind imaginea totala a respectivului fragment.