Nu sunt un fluture
Ce-și poartă destinul pe aripi.
Nu sunt un râu
Ce-și poartă apele prin codri.
Nu sunt un răsărit
Ce-și stinge viața in amurg.
Nu sunt o iasomie
Ce-și ține viața in
Închisă-n nebunia mea
Te doresc tot mai aproape
Dar nu te știu, nu te cunosc.
În mine țipă o durere surdă
Și simt umbra lacrimilor ce-au curs.
În timp ce-afară totul plînge
Și suspină sub alt
Viață răstignită în colțuri,
Fugi de realitatea putredă ce te înconjoară,
Te ajunge din urmă și simți că te îneci
În marea de regrete intinsă la picioarele tale
Frânte și reci de căutarea stupidă
te-ai inchis in cufarul tau cu papusi.
totul iti pare vis
dar crunta durere te sfasie pe dinauntru
si plangi cu lacrimi crude de portelan.
stai singur intr-al lazii colt
si privesti
ochi reci atintiti asupra mea si totusi nu ma vezi...
ganduri indreptate spre tine, nu-ti dai seama
oare sunt prea mica sa ma vezi?
te intampin cu o floare dar nu-i simti parfumul si pleci
iti
ochiul imi plange dupa privirea ta
vreau sa te vad copil cretin
ce mi-ai furat inima deja ranita
si ai aruncat-o intr-o mare de regrete
iar acum plange in nemarginita ei singuratate
mana imi
umbra vocii tale inca imi mai staruie in minte
ce nu-i decat o dulce amintire a sufletului din tine
petale albe de iasomie ai impletit in parul meu
si m-ai facut sa cred ca ma vei iubi
In sfarsit a sosit toamna invesmantata in roba ei preferata, in culorile sale calde si imbietoare. Batranii copaci isi schimba din nou coama verde intr-una rosiatica, galbuie sau pestrita, dupa
Era o noapte rece de iarna pe la mijlocul lui decembrie cand toti oamenii erau la casele lor dormind in paturile lor calduroase si visand frumos. Strada Trandafirilor era pustie, doar o umbra
M-ai ranit profund.
M-ai facut sa sufar.
De nenumarate ori
Ai sorbit de pe buzele mele,
Insetate de ale tale,
Esenta sufletului meu.
Precum un phoenix
M-am stins si am renascut
Deseori am stat impreuna si am ascultat cum vantul ne spunea povestea lui. Dar acum nu mai esti si azi eu ii spun vantului povestea noastra... povestea mea.
Am ascultat vantul
ce-mi
Privindu-te pe tine
stau si ma intreb
cum e acolo.. acolo sus,
printre atatea constelatii
cu nume bizare
unde te-ai nascut.
Suflet rupt din mine,
Ganduri rupte din
Stând și privind la viața trecătoare,
Gândurile-mi zboară tot la tine
Și iar aceeași întrebare nemuritoare
Începe să-mi bântuie sufletul fără-ncetare,
Iar lacrimile dulci-amărui ale timpului ce-a
Pe drumul pecetluit de frunze moarte
Mergeam alene ca o vietate,
Ce drumu-i este cunoscut
Și mă-dreptam cu pași știuți,
Spre amintirea anilor trecuți.
Și din pereții marilor cetăți
Răsar
Nu mai știu ce să simt.
Nu mai știu ce să spun.
Nu mai știu nimic.
Sufletu-mi pustiit,
Plânge cu lacrimi amare de sânge
Dupa minunatele clipe
Ce le-am avut, dar...
S-au scurs,
Cum nisipul
SM