simona lazar

Au trecut aproape doi ani de la postul dv. Imi pare rau ca nu v-am putut raspunde atunci. Probabil ca ati ascultat emisiunea despre concursul de poezie de la Venetia. Nu-mi mai amintesc daca si poezia asta era tradusa. Promit sa caut.

Draga Andrei. Imi pare rau ca am citit abia acum comentariul tau. Daca iti place textul, poti sa il pui pe muzica. Si trimite-mi un mesaj pe adresa toamnaincasiopeea@gmail.com

Radmila,
E un sambure de adevar in cele ce scrii. Doar ca nu am scris textele acestea anume pentru adolescenti. Poezia mea dinainte era ceva mai criptica - inaccesibila poate pentru unii cititori. Desi am avut acum 8 ani, la prima carte, un dialog superb cu o clasa dintr-un liceu din Bacau. (Era ora lor de pregatire pentru teza, iar profesorul o sacrificase pentru intalnirea cu mine. Au facut atunci comentariu pe text la prima vedere si, pana la urma, asta a fost si subiectul tezei lor, considerata de multi cea mai frumoasa si mai placuta teza pe care au dat-o).
Acum, ca si atunci, nu am scris pentru un \"public-tinta\". Dar m-a incantat sa descopar ca textele mele au devenit nu doar accesibile adolescentilor, ci si placute mintii si inimii lor. Intamplator, lucrez de ceva vreme (si) intr-o biblioteca, unde principalii \"utilizatori\" sunt elevii de la liceele din preajma. Imi place foarte mult dialogul cu ei. Si simt ca invat si eu ceva de la ei, mai ales in ce priveste receptarea proaspata, inocenta, a lumii in care traim. Si mai invat ca tineretea e o stare de spirit.
Simona

Draga mea, Radmila (oh! ce nume frumos ai! e al tau?, viata m-a adus adesoeri in apropierea cartilor si a celor foarte tineri. Ma simt bine in preajma lor, si ei se simt bine in preajma mea. E un inceput bun pentru o viata, si poate fi si o continuare buna... Cat despre \"criticii\" tineri - mi-a fost dat sa simt asta - te taxeaza imediat ce nu mai esti pe lungimea lor de unda. Cu atat mai mult m-am simtit minunat sa constat ca le place ce scriu. (N-am fost profesoara si probbail nu voi fi niciodata, dar a ma afla in preajma copiilor si a adolescentilor e un dar divin pentru mine).
Cat despre \"grandiosul\" pe care l-am facut in \"lumea cuvintelor\" - asta ramane de vazut...
Cu bine.

\"Heruvimiceasca\" este chiar un cuvant din interiorul limbii romane. Deci ea, limba, si-l poate permite. Imi place sa adun cuvinte, sa le dau sensuri noi ori sa le (re)dau unui alt circuit decat cel obisnuit lor. \"Heruvimiceasca\" apartine, asa cum se poate observa, spatiului bisericesc, spiritual. Rostul poetului e, intre altele, de a pune cuvintele in circulatie, de a le da viata ori vieti noi...

Multumesc pentru observatie. Eu preiau textele din memoria computerului meu si acolo au titlul dactilografiat. Nu mi-am dat seama ca ar putea crea neputinte ochiului - spui \"inestetic\", nu? O sa ma gandesc, poate sterg titlurile cand copii poemele pe site.

Multumesc pentru urari, Elia.
Poemul la care te referi e de fapt cel cu care incepe ultima mea carte - a aparut acum cateva saptamani, abia ce am fost cu el la targul de carte. Dar in tirajele in care se tipareste azi o carte de versuri, e bine sa incerci sa \"convertesti\" cititorii pe orice cai. Am descoperit recent pagina asta pe net si m-a fascinat.
In ce priveste textele, pe acestea, ale ultimei carti, le voi publica pe cat posibil pe net. Mai sunt si texte care nici nu au incaput in cartea asta, din criza de spatiu. Ma intereseaza impactul pe care l-ar fi avut, ajunse la cititori...
Stii vorba veche, odata incapute pe mana cititorilor, cartile isi au viata lor. Azi avem si alternativa asta la cartea: suportul electronic, internetul. De ce nu?

Armoarii? Sigur că există. Cuvântul e împrumutat în limbă din franceză și înseamnă \"blazon\"... E din spațiul heraldicii.
Îți mulțumesc pentru urări.
Simona

Elia,
Ma intereseaza foarte mult de ce anume \"presupui\" tu ca am ales aceasta \"formula\" de scriitura si de ce ea \"indeparteaza o mare parte a cititorilor\". Eu scriu din mai multe motive. Textele aceste anume le-am scris... iubind. Dar scriu si pentru ca asta mi-am dorit dintotdeauna, si fiindca nu stiu sa fac altceva decat sa scriu si sa citesc, si pentru ca nu as putea trai fara sa scriu.
Ma intereseaza impactul pe care il are poezia mea la cititor. Si asta si fiindca in ultimii 6 ani nu mi-am mai adus textele dinaintea cititorilor. (Inainte o facusem din plin). Ma intereseaza mai mult parearea cititorilor decat a criticii. Poate mai indicat ar fi sa postez toata cartea... dar, cred ca as putea sa fac asta mai la urma, dupa ce textele vor fi fiind deja citite. Apoi, ele ar putea fi relecturate (de cei dornici sa o faca) si in ordinea pe care am dat-o eu. O carte e altceva decat un poem. Ea construieste si se construieste dintr-o multime de elemente.
Scrie-mi ce crezi despre asta.
Simona

Doar cine iubeste sincer are curajul sa spuna asta.
S

Cartii ii spune \"Toamna in Casiopeea\". E deja a patra. De scris scriu de cand ma stiu. Mesteresc la versuri de pe la 6-7 ani, asta inseamna de aproape 3 decenii. Celelalte lucruri din biobibliografia mea pot fi mai mult sau mai putin relevante. Cei 6 ani de absenta mi-au spus-o si mie. Cat despre receptare - surpriza mea a fost sa constat ca aceasta carte a prins extraordinar la adolescenti. La cei indragostiti. Poate tocmai de aia. Intr-o zi, la capatul acestui an scolar, am primit un telefon de la o eleva dintr-un liceu bucurestean, care avusese acces la carte. Era vineri. Luni, in chiar ultima saptamana de scoala, fusesem rugata sa vin la clasa lor sa le vorbesc. Profa de romana, bibliotecara si o mana de copii. Cred ca am vorbit pana la urma mai putin despre poezie si mai mult despre sentimente. Despre suflet. Ora de poezie se transformase intr-o ora de \"educatie sentimentala\", cum o numise cineva. Si tot despre adolescenti: colegele fiicei mele (care abia a intrat la liceu vara asta) au citit si ele cartea - si au selectat deja versuri \"de pus intr-un bilet ori intr-o scrisoare\". Dar nu e desuetudine in poezia mea. E doar, putin, altceva, pentru ca prevaleaza aici sinceritatea sentimentului. E altfel decat in mai vechile mele carti.
Sper sa iti placa si ce voi mai posta.
Multumesc pentru promptitudinea raspunsului.
Simona

Cand e urmatoarea intalnire? Vineri pe 6 august, sau altadata?

Ma bucur ca iti place si mai ales ca, asa cum spui, citesti ceea ce postez pe acest site. Asta inseamna ca am un cititor... fidel, ceea ce nu e putin lucru. Orice scriitor e incantat cand se intampla asta. O zi in care afli ca placi si prin ceea ce scrii e o zi cu adevarat minunata. Multumesc.