Poezie
Nemuritoare moartă
1 min lectură·
Mediu
Oblig să-mi scrie mâna,
Doresc a etala,
Creația și viața
Și tainele din ea.
Gândesc a potrivi
Cuvântul și cu fapta,
Spre dulce a uni,
Prea blestemată soarta.
Mă lupt c-un viitor
Ca după moarte ,viata
Să se desprindă ușor,
C-un pui de om,lavazza.
Și chiar de din pământ,
O râmă plină iese
De carne de om crud
De tu citești,îmi trece.
012.013
0
si aveam impresie dupa primele strofe ca si poezia ta nu face doi bani.
dar cei mari se salveaza la sfarsit.ceea ce ai facut si tu
puteai sa scrii orice in primele strofe,puteai sa scrii chiar si instructiunile de folosire a cheii franceze tot iesea bine cu ultimul vers
\"de tu citesti imi trece\"
mie mi-a placut mult versul asta.are ceva ...rotund(!?) in el