amintiri ciudate

Nu am zburat niciodată. Când eram copil exersam zborul, dar nu ca al unei păsări. Mi se părea că sărind și rotindu-mă în același timp, ca un titirez, aș reuși să zbor. Asta era ideea mea despre zbor. Sărbătoream fiecare progres. Odată am reușit să mă rotesc de două ori și mai bine în jurul propriei mele axe. A fost un extaz.Zborul părea posibil. Am zburat noaptea în vis cu aripile unei păsări întunecate și ochi de foc, peste oraș. Am zburat în vise însorite când mă jucam de-a prinselea devenind tot mai ușoară până mă desprindeam de sol lăsându-mi urmăritorii să se joace între ei. Nu am reușit niciodată să zbor.