Poezie
capitol
1 min lectură·
Mediu
munții m-au alungat
de prealungul meu dor de verde,
dor de brad
dragostea îmi e carbonizată în ciori,
ca în niște țipete
în liniștea cerului
am constatat cu muțenie,
cu muțenia sfâșiată
această Venire
noul timp al soarelui
adapostit în toate frunzele
țării mele
mă arunc cu totul în zăpada agonizândă
roșie, galbenă
care îngreunează pământul
ma arunc cu toată
Ființa
în sângele acesta putred
va ninge-n porți
strigând, vibrând, fierbând
copacii morți, copacii morți,
copacii morți!
013.253
0
In rest poezia este reusita, dar te-as sfatui sa ai grija sa nu te tii mereu de teme de genul acesta altfel vei deveni previzibila pentru ceilalti si vei primi doar pareri subiective in ceea ce priveste reusita poetica debitata prin noutate ca tema si stil.
Succes mai departe.