Rătăcită în gândire,
O umbră pe chipul tău
mă surprinde...
Ești aici și stai aproape,
Dar totuși mă ignori
prin fapte...
Ce amintiri te cheamă,
ce dor nemărginit te atrage
în trecut...
Un
E iar târziu
iar eu stau în pat și scriu,
un dor nesfârșit
coboară deasupra mea din infinit,
pleoapele le-nchid
și atunci mă pierd în vid,
amintirea dulce
mă poartă către speranțe
în suflet ți se naște
o superbă nepăsare,
un mister întâmplător
și vibrezi sub un fior..
o șoaptă purtată
de amintiri deșarte
gânduri, sentimente
acum sunt moarte..
ca o umbră
atâta lumină și totuși, totul e numai întuneric, un întuneric profund în care te adâncești tot mai mult, simți cum te acaparează, te învăluie cu puterea sa... și totuși nu-l respingi, îi permiți să