Poezie
Cătun de suflet
1 min lectură·
Mediu
A dispărut copilul cu ochi de inocență,
S-a despărțit de mine, fără să-mi ceară voie,
A evadat din mine și-a luat tot ce-a fost bun,
Lăsându-mă copilă, cu chipul de adult.
Mă răzvrătesc și caut copila de demult,
Aș vrea să vină, să-mi spună,
Tot ce n-am vrut s-ascult...
Îmi voi duce crucea și voi aștepta,
Un suflet ca al meu pentru-a-i mulțumi,
C-a pășit cu mine în neantul clipei
Mi-a redat speranța, fără a glumi
Să-mi spună, să-mi arate, atât cât va putea
Pentru ce m-am născut și care este soarta mea.
002115
0