Poezie
șaptesprezece
1 min lectură·
Mediu
dacă aș ieși pe stradă
și te-aș întâlni
în această zi de șaptesprezece
asuprită de razele lungi ale ploii
cu frunzele ei deznădăjduite
tremurând ca niște balerine
cu trupurile prinse în ace pe scenă
mi-e teamă
că plopii uscați
ce-au crăpat în fiecare an
cu fruntea
coaja înghețată a pământului
murind triști la celălalt capăt
al toamnei
ar înfrunzi bezmetic
s-ar lungi până la cer
dezvelindu-l
s-ar înșuruba în el ca într-un melc
și mi-ar prăvăli peste creștet
strivindu-mi lumina ochilor
albastrul lui
nesecat
033.279
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvia Van
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvia Van. “șaptesprezece.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-van/poezie/214882/saptesprezeceComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SPSă fie un mesaj de speranță, conchid și privesc către cer să văd ce se întâmplă în lume.
0
SVBun venit in pagina mea, Nicolae Popa, ma bucur ca poemul meu ti-a atras atentia;
Multumesc, Viorel, pentru mesajul tau, incep sa te caut sub fiecare poem, imi spun: \"ia sa vedem, am mai reusit sa transmit vreun semnal omului aceluia?
Multumesc, Viorel, pentru mesajul tau, incep sa te caut sub fiecare poem, imi spun: \"ia sa vedem, am mai reusit sa transmit vreun semnal omului aceluia?
0
Splendită paralelă între imaginea celei care se mărturisește ca fiind \"asuprită de acele lungi ale ploii\" și frunzele \"tremurând ca niște balerine / cu trupurile prinse în ace pe scenă\". În general e un text fin, care calcă pe poante \"pe coaja înghețată a pământului\". Azi cititorul se poate \"înșuruba ca într-un melc\" în scrisul tău. Felicitări.