Poezie
a doua șansă
1 min lectură·
Mediu
neîncrederea îmi ronțăia din răsărit
ca un șoarece din ușa de la casă
credeam că limita mea e sobrietatea
și digestia
uneori panica și contrapunerea
cu lumea electrică din creierii mei
ascunși în cabluri și instrucțiuni
de utilizare a luminii și altor șocuri
nu voiam prea multe -
să sparg niște nuci cu tocul
pantofului
să-mi fiu mie utilă
(alteori să-mi fiu mie dragoste)
deși
doar umbra mea era ceva sigur
iar în ultimul timp a prins și o crustă
galbenă
dureroasă
ca o rană chemătoare la tine
din primăvara lui botticelli
și dintr-o plăcută lentoare
în care m-am depersonalizat
fiindcă
în lumea noastră s-a exagerat mult
mi-am dat seama de asta
azi dimineață
când mi-am scos picioarele dintr-o
valiză
002.986
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvia Goteanschii
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvia Goteanschii. “a doua șansă .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-goteanschii/poezie/14142552/a-doua-sansaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.