Poezie
Băiatul din Amsterdam Pub
1 min lectură·
Mediu
fotografia cu pasiune o studentă neagră
încercam să înțeleg
la ce se gîndea
cînd chelnerul a scăpat niște pahare și reacția lui
a întrerupt curentul electric
și toți eram negri
numai ea era albă albă ca lumina zilei
ghiceam
are sau nu are bani
o face din pasiune sau de nevoie
ea rîdea într-o limbă necunoscută
rîsul ei zgomotos intra în aparatul foto
ca o cascadă din Zimbabwe
eu desenam un iepure pe o masă mică
viorica mea își făcea griji
că și ăsta fuge
în aparatul lui foto ca într-o capcană
eu știam că iepurele meu și studenta neagră
vor face casă bună undeva într-un hotel
la marginea Chișinăului
iar eu cu Băiatul din Amsterdam Pub în șervețel
am să plec acasă și am să-l mănânc
pentru că atunci
cînd nu înțeleg nimic din ce se întâmplă
mănânc pentru cel pe care-l iubesc
căruia înainte și după dragoste întotdeauna
îi este foame
MEMORIA HIENEI, 2018
023.641
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvia Goteanschii
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 156
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvia Goteanschii. “Băiatul din Amsterdam Pub .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-goteanschii/poezie/14058570/baiatul-din-amsterdam-pubComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SGms, Vasile. cu bucuria regasirii si eu. stii bine, chiar si fara ghid, Alice s-ar fi descurcat cumva ...:)
0
pe scurt: îmi place cum îmbini promiscuitatea prezentului cu obscuritatea viitorului - promisiunea unei glorii mereu amânate, sublimul unui erotic mereu învins de necesitate, evidențiat aici de "foame"(a de celălalt); mi-o și imaginez pe Alice rămânând captivă în Țara Minunilor din cauză că și-a devorat ghidul.
plăcută regăsire.