Poezie
felul elegant în care îmi scot ochii
1 min lectură·
Mediu
Sunt o sceptică, da. Nu mai cred
în minuni. Cred în ceea
ce pot să-mi cumpăr cu bani.
Vreau niște ani înapoi,
ca să joc rock'n'roll
cu vreun tânăr fanfan fără
niciun regret. Să am
și să n-am, totodată. Rochia
să mi-o uit în marfar de luni până
luni și să zică lumea:
Ãștia au fost nebuni !
În moartea mea, tu chris
de burgh și în moartea ta, eu ledy
in red. Dar eu nu regret
blana argintie
pe care l-am întins pe dumnezeu
și l-am făcut dragoste,
apoi l-am mâncat.
Da, l-am mâncat ca să facem
copii. Nici gura plină
cu flori, nici trupul meu
doar în sandale, nici puii de lei.
Puii aceia de lei
din care ți-am făcut sarmale.
Tu nu știi cum e să îți pui la tigaie
toți oamenii vii. Sunt
o pacoste. Dar mă iert.
Data viitoare
am să-mi pun conștiința la fiert.
001.459
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvia Goteanschii
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 150
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvia Goteanschii. “felul elegant în care îmi scot ochii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-goteanschii/poezie/14053354/felul-elegant-in-care-imi-scot-ochiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.