Poezie
Joanna, feștim
1 min lectură·
Mediu
Joanna, tu știi, eu nu vreau nimic de la el și nici el
de la mine. Nu vreau să facem copii, sau să fim
fericiți, să mergem la munte. Tu, Joanna, știi,
pentru că ești în frunte, cea mai nesimțită femeie
din Ierusalim. Sunt tare, o armă cu vîrf din oțel.
Hai, copăcel ! Trădarea așteptată e clinchet de
clopoțel. Joanna, tu știi, eu nu vreau nimic de la el
și nici el de la mine. Dar e cald și atît de frumos
trupul lui ! Hai, Joanna, hai, pe ăsta îl ducem bine.
MEMORIA HIENEI, 2018
001.847
0
