Poezie

Domnule săbiuță

sau cine mă cred să...

2 min lectură·17 decembrie 2011

Mediu

Să-ți spun cine sunt: sunt fluviul Amazon, ba nu, mai bine, Niagara.

Alege ce-ți place mai mult; / știu, vei alege Mackenzie /

dar eu, oricum am să curg de-am s-ajung pe insula Grande de Gurupa,

sau poate în portul Belem; am să mă îndrăgostesc de-un marinar

și-am să-i fac un copil cu păr auriu; știu,

tu vei fi ocupat în timpul acesta cu treburi de cancelarie.

Și am să curg, am să sparg un baraj

și-am să mă revărs toată peste Horseshoe. Am să merg mai departe,

cine știe, poate voi deveni Marilyn Monroe și mă va fotografia

nud Tom Kelley. Am să-ți trimit pozele, cu toată dragostea.

Să-ți mai spun cine sunt? Sunt o pădure nebună, tot timpul în mintea ta.

Domnule, nelămurirea noastră e comică / și eu sunt comică, știu /,

dar nu-i vina mea. De vină e un scaun, cu spetează înaltă, pentru oameni

mari. Sub el, strâmt, întuneric și frig –

scriu despre spațiu, lumină și cald.

Așază-te cu încredere, e locul tău, mecena.

Iar dacă simți cumva vreo stânjeneală, de jos, de la scrijelit -

de-acolo nu mă mișc.

Pleacă tu …

și dacă te-ntorci,

voi fi un stânjenel galben, iar tu

o săbiuță.

MEMORIA HIENEI, 2018

002.084

Silvia Goteanschii. “Domnule săbiuță .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-goteanschii/poezie/13996233/domnule-sabiuta

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.