Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

plâns înainte

în volumul \"niciodată pe nume\"

1 min lectură·
Mediu
îți spuneam că oceanul plânge dar nu știe
nu-i așa că ne dor și pe noi acerb chemările apei
ne-am întâmplat când am înțeles
dar am plâns înainte
toate erau inventate
se contraziceau
lumina germina întunericul și invers
în fiecare dintre noi exista deja câte o teroare
fiecare se plimba de mână cu câte un dumnezeu
morțile ni se plimbau și prin sânge afectuoase
cochete
uneori le întrebam cum se mai simt
ne îngrijoram
aveam atâta verde prin vise
și atâția asasini
din când în când întâlneam câte o speranță
dintre acelea care știu să facă ochii mari
și să întrebe dezarmant
nu crezi că ne-am cunoscut într-o viață anterioară
18.03.04
054.636
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
111
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

silvia caloianu. “plâns înainte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-caloianu/poezie/67084/plans-inainte

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
Dragă Sirenă,


„karma” este acea întâmplare pe care nu o poți întrerupe decât în tine („nu crezi că ne-am cunoscut într-o viață anterioară”). „Satisfacerea” unei „speranțe” este echivalentul „anulării” ei.
Întrebare: este Poetul un „satisfăcut” definitiv (eliberat)?
Ce mă încântă (totalmente, sic) este acel „acerb”, însă nu în interpretarea sa „normală”, ci gândit ca „lipsă de cerb” - a-cerb).
Rugăminte: încearcă o recitire în această „cheie”.

Același,
0
@silvia-caloianuSCsilvia caloianu
Da, Vasile, ai observat frumos...Eventual: \"cerbii din noi aud cum dor chemarile apei\"...Desigur, nu voi interveni deja in textul publicat: las varianta incipienta. Ma bucura sa stiu insa ca rezisti - inca! :) - in calitate de cititor al meu si iti multumesc ca gasesti timp pentru a lasa cate o parere, un semn de trecere...
0
Distincție acordată
@bbBbb
\"lumina germina întunericul și invers
în fiecare dintre noi exista deja câte o teroare\"

N-am mai citit de tare mult timp un poem scris de tine. Adevarul este ca am cam lipsit de pe site sau poate iarna aceasta e de vina care se lasa atat de greu dusa. Poate ca am hibernat. Acum insa ma bucur de aceasta poezie superba si de acest martie abia trezit la viata.
Astazi am observat ca varful tulipelor au strapuns si au iesit la iveala; precum in poemul tau \"lumina germina întunericul si invers\" ( pamantul cel negru si tulipele abia trezite)

Finalul poemului m-a derutat cu acea viata anterioara. Dar e o parere personala.

Numai bine si o primavara plina de inspiratie.

0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
Dragă Sirenă,

poate tăcerea ta pe poeziile mele este un „test psihologic”, poate nu. Vreau doar să te asigur de faptul că, indiferent dacă vei trece sau nu pe la poeziile mele, această poezie, a ta - în general - „îmi place” și voi reveni consecvent.
Comentarea în speranța reciprocității face din poezie „un troc” și din comentator...
Îmi place poezia ta și singura posibilitate ca să nu revin este aceea în care mi-ai spune că deranjez.

Cu sinceritate,
0
@silvia-caloianuSCsilvia caloianu
Anca, sunt placut suprinsa, cred ca ai multa primavara in tine, sesizez asta din urarea ta si iti doresc, din tot sufletul, acelasi lucru!
Vasile, te cred sincer si, recunosc: chiar mi-ai incitat curiozitatea, asa incat sa te citesc si eu cu regularitate. De ce nu spun nimic? Poate pentru ca uneori imi pare ca e prea mult de spus, iar uneori ca nu am cuvinte...Uneori nu am timp, uneori - ca si acum - as vrea sa ma ascund undeva, intr-un fir de mac si sa privesc lumea de acolo, pur si simplu...
0