Poezie
dansul promis
"cântec în stația zoo" (ed. vinea, 2014)
1 min lectură·
Mediu
camera mea e verde pașnică nicio plantă carnivoră
somnul intră în mine ca într-un hotel
cu tot cu umbră
și iar un plâns dureros-dureros persistent
îmi leagănă abia sesizabil pereții
îl prind în palme
un ghem de fiori translucizi
îmi fac pâlnie din timp îi șoptesc la ureche
o să te nasc și pe tine într-o plantație de selaginella beauv
o să dansăm în rochițe cu buline galbene
emoționând spectatorii vaporoși din pietre
o să vezi că rădăcinile noastre nu au nevoie de pământ
o să auzi doar apa traversându-ne suav
pe vârfuri
cu pasiune
iubindu-ne atipic în codul sinelui
perpetuându-ne
undeva noaptea mai răspândește vise cu mine
unii nu mă doresc
pe alții nu îi doresc eu
cineva se intimidează și mai aștept să îmi întindă mâna
08.10.05
002.205
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- silvia caloianu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 129
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
silvia caloianu. “dansul promis.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-caloianu/poezie/144531/dansul-promisComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.