Trecut-au vremi...
Trecut-au vremi in urma noastra Trecut-am noi… fara sa fim… Macar un pic… iubiti de zeii… Ce-i veneram si ii cinstim! Crezut-au ochii mei cei
Disparitia ei…
Sa nu regreti ca iar te-ai despartit… Din voaluri de matase alba, Ridica-ti rochia in maini… Si las-o invartita… larga… Si-alearga printre ploi de vara Cu pletele-ti negre si lungi Zboara,
Poveste la final
Din amintirile ce-ti las Te rog sa o pastrezi cu tine Pe-aceea care la sfarsit ... Te-a-ndepartat de mine... Si astfel sa-ncerci sa ma uiti Fara pareri de rau... Sau mari povete de
Nemurirea
Si m-ai privit fara-ncetare Minute lungi... iar pleoapele ti le-aplecai in jos De teama intalnirii ochilor mai umezi azi, Mai calzi, mai vii... ce-ncep a-mi deveni fricosi... N-aveai cuvant
Constelatia stelara
Cand bratele mi-am ridicat spre constelatia stelara, Desprinse parca, de un trup infrant... Am inteles din semnele divine: Ca n-a mai ramas mult... O clipa in genunchi sa ma asez O clipa...
