Poezie
Picături
1 min lectură·
Mediu
Primăvară cu stropi ce cad monoton,
Atingându-mi grăbit obrajii cei reci.
Început de Prier schiţat gri în creion,
Cu vântul care aleargă nebun pe poteci...
Anotimp uşor sinistru şi uşor bacovian,
Cu norii cei trişti, pierduţi, cenuşii.
Primăvară ciudată amintind de alt an
Trece tăcută, plouată în picături mii şi mii...
Sunete-ncete şi ude din liră de bard,
De stropi care cântă în „ş”-uri prelungi,
Cuvinte tăcute ascunse şi care nu ard
Şi oraşul pierdut în marea de dungi...
E totul liniar printre stropii de ploaie,
Clădiri abstracte, oameni grăbiţi şi umbrele.
Pe lângă mine, plecaţi, copacii se îndoaie,
Balansând ciudat picăturile grele...
Trec peste bălţile speriate care stropesc,
O umbră lipsită de contururi şi trăsături,
Buzele mele caută un soare, silabisesc
Litanie udă, april bizar, cu picături...
00613
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Sergiu Ivanov
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 128
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Sergiu Ivanov. “Picături.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sergiu-ivanov-1/poezie/14154708/picaturiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.