Grețoasă melodie,
bariton cumplit al inimilor ruginite,
convalescența dubioasă,
bolovanul spiritelor răgușite.
în molozul dărâmăturilor,
Îngerul de la începuturi exilat,
Harpia,
cu
-Nucescu! Crezi in Dumnezeu?
Atenția lui I. Nucescu era captivată de tavanul cu două pete pe mijloc. Cea din dreapta era cu siguranță mai mare decât cea din stânga.
-De câte ori să-ți spun, noi nu
Alarma secolelor de ritualuri secrete,
Zdruncinată de zarva cumplitelor mistere,
Doar văpaia scurtă a miilor de marionete,
Maltratând meticulos incantației himere...
Fosforul viu, scurt
Nerăbdarea te mănâncă,
Arșiță-ngropată adâncă.
O dorință puțin demnă,
Așteptarea spre eternă,
De-ar începe altădată,
Chiar iluzie pătată...
Asfințit în depărtare,
Îngerii se poartă
Balaladoaica
A fost odată ca niciodată,
Din praf, fulger și salată,
O mare aventură,
cu gust de murătură.
I
În Siliștea-n zori,
Se arat-un moș cu flori,
Călare pe un mânz, iute ca
