Poezie
carmangeria
de la capatul noptii
1 min lectură·
Mediu
indica doar o anumita stare:
strazi care te duc destul de adanc in gandurare
de parca ar tacea
si orasul care sfaraie de ceata
la etajul doi o lumina care palpaie
si un frigider intredeschis de iarna
nimic care sa trezeasca apetitul noptii
tu,privind oglinda din profil,
furisandu-ti degetele prin par,
ma privesti cum disec partea aceea de lume
si alunec
in filosofice cugetari despre taierea aerului si continenta,
despre imponderabilitatea corpurilor luminoase
la urma urmelor care duc acolo
unde se pierde de simturi privirea
si noaptea asta care nu se mai termina
cu mine insumi cutreierand
cu tine insati furisandu-te din lucruri cu o pudoare inefabila
incercand sa imi demonstrezi pentru a mia oara
despre decrepitudinea sufletului
in acest poem doar cu carne
013.379
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Serban Moescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Serban Moescu. “carmangeria.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/serban-moescu/poezie/71160/carmangeriaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
In general, mesajul poetic deconspra o deprindere eleganta a scrisului metaforic, care te duce emotionant \"unde se pierde de simturi privirea\" (as mai fi adaugat un determinativ, ceva, intre (pierDE DE\"). Da, e seducatoare forta cuvantului tau, a incaput o magnifica lume ce-si sugereaza nelimitat existenta prin farmecul controverselor celor indragostiti si, lume, prin care m-am incumetat sa ma \"furisesz\" si eu...si inca, sa ma simt asa, ca in casa sufletului meu! :)
(Altceva: imi place ca zici \"in gandurare\", dar nu-mi place ca zici \"SFORAIE de ceata\").