Poezie
atingere
1 min lectură·
Mediu
Te ating, și pielea ta e atât de culpabilă
Pe buzele mele crește o larmă
Pe umărul tău, lumina e parcă mai fragedă
Știi, când te-am chemat prima oară,
Pe numele tău creșteau azalee și tulburi cerurile
Se adunau, sus în turle de gânduri,
mi-au răspuns rozariile călugărilor capucini
numărându-ți pe degete,
vulturi
te ating, și pielea ta e atât de mirabilă
pe buzele mele se sfarmă lumină
Pe umărul tău, larma e parcă mai ageră
Ne-am întâlnit cu adevărat aici,
în tăcerea pe care o tăiem cuminți, decuseară,
în copiii ce ne numesc,
aiure-aici, părinți,
citind în templu îngerii pe față
te ating, și pielea ta e atât de aproape
de buzele mele prăpastia-i șoaptă
pe umărul meu,
fruntea ta s-o adape
003.731
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Serban Moescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 123
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Serban Moescu. “atingere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/serban-moescu/poezie/1825007/atingereComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.