Poezie
Acolo unde liniști cresc…
1 min lectură·
Mediu
Zâmbește-acestei zile limpezi
Cu gând umil și îmbunat
Privește-n jur și ai să vezi
Cum aerul e mai curat
Că umbra pomilor se-apleacă
Aceluiași luminător
Ce însăți ție îți trimite
În clip-aceasta ajutor
Pe raza gândului ce-ajunge
Întors din drumul său spre sus
În inimă, rug ce mirunge
Tot dorul tău tainic, nespus.
Nu-ți mai deplânge solitarul
Destin pe care l-ai ales
Căci libertatea-i o coroană
Primită rar, dorită des
Ea stă pe fruntea ce se pleacă
Și nu pe creștet sumețit
Ea-i dăruită ca o apă
Acelor buze ce-au smerit
Cuvintele ca niște paseri
Purtate-ușor de blând zefir
În cuibul inimii frumoase
Ce bate-ușor sub patrafir.
Ajunge deci cu grea vâltoare,
Cu-atâta zbucium nefiresc
Ci lasă-ți inima să zboare
Acolo unde liniști cresc…
003.896
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Serban Moescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Serban Moescu. “Acolo unde liniști cresc….” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/serban-moescu/poezie/13978750/acolo-unde-linisti-crescComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.