Fosfenă

e vremea rozelor ce mor

dacă s-ar nărui neștiuturile
dincolo de tăcerea lupilor
inima ar striga umplând ciuturile
cu cântecul roșu sfâșietor

profund si taios, un crampei de profetie.

cu stima, F.Abel

Lapte, miere, cârlionțat... parcă suntem la Medeleni.
Prea dulce pentru doar un catren.
Mi-a plăcut însă primul vers.
De ce așa puțin, domnule trimbulind?
Mai dă-ne!

pai doar primul vers e valabil

restul e, nu stiu, un fel de cautare, o bajbaiala

din care m-am oprit brusc cand am simtit țâța lupoaicei in gura

daca zici ca merita cauta tu mai departe

mie mi s-a rispit imaginea

excelent portret al poetului,poeziei,inspiratiei,starii de gratie
lup singuratic?
un efort de chintesenta interesant ,care obliga la ,reflectie(deloc plicticoasa!)