Poezie
Sperând
bacovian de iunie
1 min lectură·
Mediu
domnește-un întuneric strâmb
e patru noaptea și mă plâng
oare de ce nu am ajuns acasă?
s-a așezat asupra noastră
un val răcoros de trisțete, de când
domnește întuneric strâmb
și prin cotloane, într-un crâng
de prin tenebre-ntunecate
m-agață al nopților șoapte
încontinuu chemând...
Și ma pândește întuneric strâmb
de prin cotloane, într-un crâng
adânc ascunse temerile mele
dar se ivesc, pe rând, pe rând...
eu tot încerc sa nu le-ascult
sperând să scap, sperând, sperând...
mă tot pândeste întuneric strâmb
de prin cotloane, într-un crâng
002.835
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- sentient
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
sentient. “Sperând.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sentient/poezie/76760/sperandComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.