Poezie
totuși e copilărie
1 min lectură·
Mediu
e, totuși e ceva la mijloc
putred.
poate -- îmi caut copilăria pe google
ascult casete prăfuite
eu, nu, am șters din tinerețe!
amintindu-mi cu dispreț
și invidie
amintindu-mi...
sau în coșmaruri
-ce-mi plac astfel de vise-
când te întorci la mine
distorsionată,
înfricoșătoare copilărie
conștientizez cât de mult
o amintire
DOARE
dar dimineața revin.
îmi place să simt frica
și, mai confuz, nu pot
să mă dau jos din pat, rămân
analizând
și mai apoi
uitând, din nou,
totul.
fericirea te mănânca de viu.
013.928
0
