aparte
conștiința mușcă din mine ca dintr- un prometeu, mereu ajung hălci mestecate-n șemineu din eu și supraeu conștiința mușcă din mine cadâne harem de lux mie îmi sunt uns tot lasciv cu unt pe
ambiguitate
rândul să alerg din grotă când din noi mie îmi vine o banală anecdotă: te-ntrebam ce crezi de mine te-ntrebam ce crezi de parcă -n mersul meu puțin locvace spun din ce în ce mai rar
tânăr precum Ahile
culegeam din versurile cuminți silabele ploii ale vântului ale lacrimii mâna dreaptă a timpului mi se sprijinea de călcâi și din lumânări se înălța încet gândul răsucit în jurul propriei lance
teren arabil
Minunea de fapt nu s-a produs niciodata Si asta nu pentru ca tic-tacul parea prea firesc Copilul nu s-a nascut niciodata, niciodata Doar pentru ca a murit prea devreme, prea grotesc E vremea
pe cand ingerii se straduiau sa se nasca
azi, 17 inuarie 2005 sânge peste tot albastru-palid zvonurile nu sunt îmbucuratoare goi si moi precum norii se straduiesc sa se formeze ingerii a plouat toata noaptea si pe jos era sange
Hârșâială
copil al sec-undei urnite cu greu de pe soclu turtit între oasele sferice ale (s)fericirii fornăi viitoruri de Laputa precum armăsarii precum armăsarul golit de jeratic și care așteaptă să
