Poezie
foșnete de timp
1 min lectură·
Mediu
sub pleoape cocorii țipă ultima dată
zvâcnind
mi-a înflorit o noptiță la colț de ochi
și-un zâmbet pârguit la celălalt
mi-am suflat în palme
în timp ce tu îmi curgeai rece pe șira spinării
de la o vreme te simt din ce în ce mai greu
în partea mea stângă
ca pe o apăsare
sau poate ca pe un vânt ce nu mai adie
uneori te obișnuiești cu junghiurile
ca și cu o ceașcă de cafea aburindă
sub un soare nerăsărit
după multă vreme mi-am permis să te scot
afară
e zi frumoasă de toamnă
tu ești la fel de tânăr și frumos
cum te-am cunoscut
ce-ar fi să mă lași să te respir
în timp
ce și uitarea va fi la fel de firească
încercând aerul cu tot sufletul
toamna pleca
avea dalii prinse-n păr,
iar tu aruncai sclipiri negre de ochi iubiți
sub foșnete de timp
024.559
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Sandrina-Ramona Ilie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Sandrina-Ramona Ilie. “foșnete de timp.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sandrina-ramona-ilie/poezie/1820373/fosnete-de-timpComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SImultumesc pentru imaginile pe care le-ai refacut cu gingasie, pentru sfaturi (am revazut poezia si da...cateva erau oarecum fortate) si nu in ultimul rand iti multumesc pentru ca \"m-ai citit\" cu placere.
despre revenire...nici nu spun cat ma bucur.
despre revenire...nici nu spun cat ma bucur.
0
dar in rest e un poem frumos, suav. mi+a dt o sare placuta, mai ales ca ai imagini percutante. am remarcat acea noptita la colt de ochi, cred ca ar trebui sa renunti la palid si sa lasi soare nerasarit, foarte buna imagine, precum si chestia cu ce+ar fi sa ma lasi sa te respir. ar fi bine sa scoti si semnele de intrebare, in poezii isi gasesc mai greu rostul. plec destins de aici, o sa mai trec.