Poezie
De plictiseală (4)
1 min lectură·
Mediu
E-un fel de lene ori de oboseală,
Un fel urât de-a nu mai fi frumos.
E un butoi plin ochi cu plictiseală,
În care stau lejer cu fața-n jos.
E-un fel de am să plec și să revin,
Un fel de nu știu ce și nu știu unde.
Neverde, ne-ntristare, nesuspin,
Nedrepte, nepătrate, nerotunde.
E-un fel sfârșit aproape ne-nceput
În care mă tot aflu neuimită,
Neacră, neamară, ne-ndulcită...
În care m-am dorit dar nu m-am vrut.
Ca în final de iarnă, plictisită
Și neavând ce face... m-am născut.
002318
0