Poezie
N-ai vrea?
1 min lectură·
Mediu
N-ai vrea să ne culcăm pe sub țărînă
Ca șerpii adormiți de prima brumă
Și patimi vinovate și ghidușe
Să înfrățească iarba cu brândușe?
Deasupră-ne să ardă-n focuri stranii
Poteca foșnitoarelor litanii
Ca semn al neștiutelor comori
Ce sufletele ascund adeseori?
Și dragostea șoptită la ureche
Să zămislească–n fiece pereche
De-i floare, om, sau pasăre, la fel
Un dor nebun, trezit atunci și el…?
Să ne întoarcem doar de Sânziene
Când nopțile clipesc ușor din gene,
Să ne iubim în ape de Vișeu
Să ne urcăm apoi la Dumnezeu
Ca două fumuri împletite-n sus
Lăsând cuvinte care nu s-au spus,
Păianjeni care tainic țes
Urzeala unui veșnic neînțeles?
18 ianuarie 2005
044.029
0
desi a muri ar trebui sa fie o placere deopotriva pentru femei si barbati
ce-ai zice de \"suflete\" in loc de \"suflete-le\" in strofa a II-a? parca da mai bine la ureche.
bine ai venit si fii pe faza