Sperante
Merg pe stradă și observ cum oamenii din ziua de azi își înnoadă brațele de vise, cum semafoarele scuipă e-mailuri si felicitări de la tine iar podul palmelor noastre desenează cu atenție un șotron
Tu
Mă întreb dacă îți vei ține pomeții lipiți de palmele altor pereți ce așteaptă cu ochii mari și goi,iarna unde toată lumea va face bulgări din părul tău și nimic nu e mai trist decât însăși liniștea
Suburbii
Cearșaful genelor tale acoperă toată toamna umerilor mei încălzind tâmplele zilelor când degetele noastre au dansat lent pe o bucățică de lună. Stelele și-au scuturat visele în părul tău bălai
Fata morgana
Soarele, briza și cerul... Și surâsul tău vestit Doar cu ele merg aievea Pe al mării veșnic mit. Cu singurătate-n tălpi Și-al meu trupu-mi părăsit Pășesc greu și amorțit Pe nisipul ars de