Rusu Gabriel Alexandru

Prostule, De ce ești prost? Stai și rumegi fără rost. De ce-a trecut? Sau a fost? Stai și-ți plângi aici pe coate, Stricând a ta sănătate, Mergi tărâș prin mintea plină Și te cerți cu biata

Într-o lume aglomerată, Fără zâmbet sau speranță, Să deschid ochii îmi doresc, Și să mă trezesc la viață. Cum gândirea ne împinge Să păcătuim mai des Și să iubim tot mai puțin, Stând în supărări și

Intr-o lume aglomerata, Fara zambet sau speranta, Sa deschid ochii imi doresc, Si sa ma trezesc la viata! Cum gandirea ne impinge, Sa pacatuim mai des.. Si sa iubim tot mai putin, Stand in suparari