Poezie
ciudat
timpul
1 min lectură·
Mediu
ciudat s-admiră timpul în oglinzi paralele
cu ir s-a dat secunda și zâmbetu-i e fad
ore cu lacrimi, metafore nenăscute,
un \'eu\'și apoi abisul.
ba nu, apoi tu!
în urmă și înainte a tot-tu
alb și negru te-ntretai cu tot
ce-i altceva în lume.
în timp urcat în spaime dulci
pe creștet de lumină
în astă dimineață pe
tine tot, întreg te-aș vrea
ca să te-ntreb:
\'iubitu-m-ai vreodată?\'
002649
0
