Confrații

Epigramistul, evident,
Mai calcă uneori în oale,
Exemplul cel mai concludent
Ești chiar matale.

Epigramistul, evident,
Mai calcă uneori în oale,
Exemplul cel mai concludent
Ești chiar matale.
(L. Ghiță)

Am intuit problema bine!
O rumeg de vreo patru ani:
Încă doi amici ca tine
Și n-am nevoie de dușmani! :))

Ion Ruse, daca-mi dai voie,

Am intuit problema bine!
O rumeg de vreo patru ani:
Cu încă doi amici ca tine
Chiar n-am nevoie de dușmani! :))

Liber la rescriere GPI!

Vezi Petrică? Tu și Ghiță
Mereu îmi faceți câte-o fiță
De mă întreb și eu aici:
Dușmani îmi sunteți sau amici? :))

De mă întreb și eu aici:
Dușmani îmi sunteți sau amici? :))
(Ion Ruse)

Amici? Dușmani? Te-ntrebi în sine,
Depinde mult de ce-ți dorești:
Un ghiont în coaste, când faci bine,
Sau mângâieri, când feștelești?

Calimero

Calimero, Laurone, GPI:

M-am lămurit! Sunteți de treabă
Și de aceea vă iubesc,
Fiind dispus s-accept de grabă,
Chiar bobârnace... când greșesc!

Epigramiștii sunt acei,
Ce uneori mai calcă-n oale;
Se iubesc tare între ei
Dar aprig își mai dau... la \"gioale\"!

Ruse

Dacă tot vorbim aici
Despre scopuri și mijloace,
Mie, bunii tăi amici,
Mai degrabă îmi dau pace!

Emil

Tentații multe, fără preț,
Degeaba vor să mă corupă,
Prefer amicul certăreț
Dușmanului care mă pupă!

(Epigramiștii sunt acei,
Ce uneori mai calcă-n oale;
Se iubesc tare între ei
Dar aprig își mai dau... la \"gioale\"!)
(Ion Ruse)

Eu bănuiesc - și-ți spun matale -
Acei ciudați epigramiști
Ce-obișnuiesc să dea la gioale
Au fost, cândva și fotbaliști.

La unii-acesta-i handicapul:
Gândesc cu încetinitorul;
La gioale se reped cu capul,
La epigrame... cu piciorul!

(La unii-acesta-i handicapul:
Gândesc cu încetinitorul;
La gioale se reped cu capul,
La epigrame... cu piciorul!)
(Ion Ruse)

În lumea asta cu tumult
Picioarele de fotbalist
Sunt prețuite mult mai mult
Ca mintea de epigramist!