Roxana Preda

Am ieșit în câmp Dansuri despletite Cu mișcări păgâne Scurse pe carâmb Și arunc departe Lătratul de câine, Cupele deșarte Să frământ, Mărunt, Cu piciorul gol Iubire și nămol Si scânciri de

S-a ridicat la ceruri toamna în fuioare Cu suflete de frunze fremătând Și căutând înaltul, razele de soare Le striveam în gene amurgind Și e noiembrie-hlamide murdare Se varsă cerul, pe

Am uitat să șterg oglinda? Ori mi-e clipa-n metastază Când cu viața îmi fac pânda Doar să-ncătușez o rază Uite, că s-a țăndărit Visul, l-am scăpat pe jos! Doamne, cât l-am mai pândit, Când

Iubite, pentru tine m-aș preface Într-o cupă de nectar, s-o bei Când privirea-n gol se-ntoarce Și mor în tine ochii mei Mi-e împlinirea nesfârșită toamnă De-ngălbenesc frunzare când

Ce veac s-a răsturnat în mine De simt că nu mi-i locu-aici, nici ceasul Rostogolită veșnic prin ruine De nu-mi găsesc nici unde masul? Mi-e sufletul trăsură; pe blazon Nu-mi văd însemnele, iar

Suflă-n aur, octombrie, copacii Ochi de soare – frunzele în ploaie Încearcă să mai încălzească macii Ce-n vis de vară, se îndoaie. Și s-a stropit, pe garduri, iedera cu sânge De parcă și-ar fi

Primăvară de minciună Nopți adânci pierdute-n lună Vis nebun ascuns în plete Ciugulit de un erete Vis sărit din rime albe Și scăldat în verbe calde Fugi și las’ să mor uitată Lasă-mi

Sunt aripa de flutur Ucisă-n ploi Polenul eu mi-l curg Pe vis și neputința De-a mai urca dorința… În sufletul abis Eu cerul l-am închis Nu pot învinge zarea E mult prea sus cătarea Dă-mi

Iată vine timpul Cu flamură de flori De te-ar aduce câmpul Aș înflori în zori Și-aș fi nectarul care curge Pe buza ce-a murit uscată În poarta vântului ce plânge Revenirea mea uitată M-aș

Ce veac s-a răsturnat în mine De simt că nu mi-i locu-aici, nici ceasul Rostogolită veșnic prin ruine De nu-mi găsesc nici unde masul? Mi-e sufletul trăsură; pe blazon Nu-mi văd însemnele, iar

Dimineață verde Cine nu te vede Coboare-n pământ Să se nască iară ‘n flori de primăvară! Sfântă Dimineață Vin să fac cu tine Jurământ de viață Cu inima coș Să adun în

Dragoste, Floare de câmp Rădăcini în cer Petale-stea Adânc mister Te-atrage, Fuge Și de-o legi Nu știe legi Se ofilește Te orbește Și crește-n tine Mărăcine Te-nlănțuie Dezlănțuie Furtu