Poezie
Iubita mea, de ce mă sperii la apus?
1 min lectură·
Mediu
Iubita mea pădure,
De ce mă sperii la apus?
Ești singura iubire,
Ce-o am, când el s-a dus...
Sclipiri de foc în frunze,
Mi-apar pe lângă glezne,
Sunt licurici, scânteie,
Ori sunt priviri viclene?
Mi-e frig în seara asta,
Sunt singură pe drum.
Iar tu ești mult mai rece,
De gheață ești acum.
Copacii mă-nfioară
Se uită strâmb la mine
Te-am supărat aseară?
Iubito, ce-i cu tine?
001.479
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Roxana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 67
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Roxana. “Iubita mea, de ce mă sperii la apus?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/roxana-0030284/poezie/13896482/iubita-mea-de-ce-ma-sperii-la-apusComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.