Poezie
Nunta muta
Mitul androginului
1 min lectură·
Mediu
In foșnet surd de codru
De poți-tăcerea să seduci
Sculptează-n lemn de cedru
Uitarea-păduri negre de cruci.
Ei-sunt tineri și se vor
Ea- pe el de soț;și el pe ea-de soață,
Dar zace-n calea lor,
Distanța-cat o viata.
Cad lacrimi vechi din piatră,
Cenușa lor s-adune,
Blânzesc natura moartă
Supusă- să-i cunune.
Pierduți de lumi, departe,
Destinul le-a șters urma
Un văl de frunze moarte
Le-mpodobesc cununa.
Și croncăn dansatorii
Le joacă pe mormânt
Vestesc cu glasul ciorii
Funebrul legământ.
001.304
0