Poezie
Strop de Vama Veche
1 min lectură·
Mediu
Spumă și nor...alb mai alb ca Dumnezeu,
ii nebune...albe ca un suflet de copil,
stânci abrupte, înalte, dedesubtul mării de vise.
Nisip...Nisip...Nisip lăsat în urmă dâre-dâre,
Strâns de veacuri și spălat în ploi frumoase de mai.
Stuful fin și cald, lemn pus laolaltă în forme zeisferice.
Nu, nu e vinul, nici berea...e frumusețea verbului \"a fi\"
002353
0