Poezie
Într-un cer, numai al meu
1 min lectură·
Mediu
Când n-o să mai fiu om
n-o să mă mai usture
gândurile
iar tâmplele sufletului
n-o să mai zvâcnească
la simpla atingere
a numelui tău...
Când n-o să mai fie
ieri, azi și mâine
ochii n-o să mai
privescă rătăcirea
gurii, a mâinii, a mea...;
Anotimpul meu va fi o vară,
soarele-mi va aparține,
iar norii vor fi plecați
demult după ploi -
Însetată de iubire
mă voi topi între raze,
-(iar gândurile n-o să mă
mai usture)-
Într-un cer numai al meu.
001.122
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Rosca Constantina
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Rosca Constantina. “Într-un cer, numai al meu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/rosca-constantina/poezie/105612/intr-un-cer-numai-al-meuComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
