Poezie
Abia
1 min lectură·
Mediu
Calc abia trezit
pe pântecele tale
tu
firav
nu mă simți
prin fire vine
vinete
violete încrengături în carne
violete pentru fete
sufli
de nu te vezi
ca o foaie vede
verde
opace lunete
ascunși după ele
lune-n
lunete
umerii storși
pală savoare
cad sub răcoarea
vorbelor
mele.
Adii cu vântul din vine
cuvântul
abia
zărit
treci
aluneci călcâie
un soi de abia
se ține de tine.
Fir de firav
dur de durere
tun și liră
se-adună
și miră
calc pe lângă
tălpile tale
m-ascund
aștept
să-ți doară
pântece
te-nvârți în
jurul jurului
abia
viața e
cumva
a bea sau a nu fi
054160
0

Mi-a placut mai ales alaturarea notiunii de "a bea" cu "a nu fi", imi sugereaza tocmai discrepanta dintre cele doua prapastii in care tindem sa ne cufundam adeseori-succesiv sau nu-, pentru ca oricum si oriunde am ajunge, nu stiu daca ne este mai bine. Probabil e viziunea mea nihilista, iar Filip ma priveste sceptic acum, gandindu-se cat de putina dreptate am:).